Rio Ferdinand a jucat toate cele 5 meciuri ale Angliei la Cupa Mondiala. Baiat simplu, de mahala din estul Londrei, Ferdinand a sosit la Cupa Mondiala ca flacaul la uzina. Maistrii harsaiti l-au luat in primire imediat si au inceput sa ii care palme grele peste ceafa. Bietul baiat a trebuit sa invete, de fata cu o lume intreaga, ca deposedarea nu trebuie sa omoare omul, ci mingea, ca iesirea din aparare nu se bubuie, ci se gandeste cu capul sus si cu ochii in teren. Flacaul s-a pus pe treaba, dar meseria, bratara de aur, nu intra pe orice picior. Pana a invatat Rio ca nici la cap nu ai voie sa joci doar cu stangul, primul meci se terminase si matahalele suedeze isi facusera placul. In meciul cu Argentina a fost un pic mai bine, dar Rio a trebuit totusi sa afle ca la un-doi-uri un stoper bun nu pleaca dupa minge, ci sta cu omul. Meciul al treilea nu s-a jucat pentru ca Nigeria era deja eliminata si s-a plimbat fara rost pe teren. Insa cu danezii a fost jale. Anglia a castigat clar (3-0), dar Rio a pierdut si mai clar. Sand si Thomasson n-au dat gol, dar au facut terci de 4 ori (0-4) ultima linie engleza. In ultimul meci a venit rusinea. Brazilia a descris Anglia cu cea mai mare exactitate (o echipa subdezvoltata), iar Ronaldinho l-a aruncat pe Rio intre rebuturi dintr-o singura schimbare de picior. Rio a terminat cursul de calificare cu un 5 chinuit. Cand s-a intors in satul lui, Rio Ferdinand a aflat insa ceva uluitor: in Anglia fusese proclamat "cel mai bun stoper al lumii"; sugarii primeau in loc de lapte povata dupa care Rio e modelul de urmat in viata; Manchester United era gata sa plateasca 45 de milioane de dolari pentru a-l transfera de la Leeds United, iar primul sau salariu la Manchester era deja fixat la 100.000 de dolari. Pe saptamana! Cineva (lasand la o parte vacile engleze) e nebun! (De legat!).

Anglia–Bunul Simt: 2-9

In Anglia nimen