- dicţionar -

În săptămânile care urmează, Editura Maşina de scris va pune în circulaţie încă două volume (II şi III, cuprinzând literele C şi, respectiv, D-E) din cele 14 câte va avea în final amplul dicţionar al victimelor terorii comuniste realizat de Cicerone Ioniţoiu. Reproducem, în avanpremieră, în paginile României literare, extrase din volumul III.

El însuşi subiect al unui articol din dicţionar, ca fost deţinut politic, Cicerone Ioniţoiu şi-a petrecut prin penitenciare şi lagăre de exterminare 10 ani din cei 26 la câţi a fost condamnat, pentru "vina" de a fi făcut parte din conducerea organizaţiei de tineret a PNŢ. Si în închisoare, şi în afara ei, a protestat permanent împotriva terorii comuniste, refuzând să moară şi devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. în 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valéry Giscard d'Estaing, a fost lăsat să plece din România şi să se stabilească în Franţa. Nimeni nu ştia că expatriatul trecea graniţa cu mai multe microfilme ascunse în pingelele pantofilor. Acele microfilme conţineau mii de informaţii despre oameni nevinovaţi care suferiseră sau muriseră în gulagul românesc.

în străinătate, Cicerone Ioniţoiu a continuat să adune şi să sistematizeze informaţii, publicându-le în cărţi de mare interes. După 1989, această activitate laborioasă s-a desfăşurat cu şi mai multă fervoare. Deşi a rămas cetăţean francez cu domiciliul la Paris, deşi între timp a îmbătrânit şi s-a îmbolnăvit grav de inimă, el a venit frecvent în România pentru a-şi continua, printr-o muncă sisifică, cercetările: a adunat date referitoare la eroii revoluţiei din decembrie 1989, a investigat arhivele închisorilor, tribunalelor şi spitalelor militare, a cercetat inscripţiile de pe monumentele funerare şi documentele aflate în păstrarea administraţiei cimitirelor, a consultat presa vremii, dar, mai ales,