Luni. Un cunoscut de al meu - om care ştie fizică, matematică, bridge în cantităţi copleşitoare, adorîndu-l şi el, ca şi mine, pe Woody Allen, căci e un nevrotic de primă mărime, un coleric exploziv de nu am putut pricepe niciodată de la el cum să joc un şlem schizînd mortal flancul - i-a comunicat unei prietene comune că s-a dus să-şi vadă dosarul de Securitate, el ştiindu-se de mult filat pentru ce vorbea slobod şi exasperat pe atunci, ca să constate ce? Că ofiţerul X care-l ţinea sub observaţie pas cu pas şi (si)labă cu (si)labă, raporta permanent cît de liniştit, cuminte şi inofensiv era obiectivul P.B.! Şi că a fost scos de sub observaţie, conform unei note existente în dosar, în decembrie 1990! Marţi. Cea dintîi grevă din istoria omenirii se poate stabili că ar fi avut loc în Egipt, în anul 29 al domniei lui Ramses, într-un sat de lîngă Luxor, situat între Valea Regilor şi Valea Reginelor, unde vreo 60 de muncitori de înaltă calificare (nu sclavi!), plătiţi în grîu şi orz pentru a săpa şi împodobi mormintele faraonilor, au încetat lucrul, nemulţumiţi de cît primeau pentru munca lor; lucrau în echipă, trăiau în 68 de case care formau desenul unui cap şi trup de cobră, semnul zeiţei-şarpe Meresger, cea care îi ocrotea, îi pedepsea şi îi ierta; erau aleşi şi trataţi ca un grup de elită pentru talentul lor artistic şi priceperea în calcule; munceau după o metodă care îi împărţea în două jumătăţi de o parte şi de alta a monumentului - una numită dreapta, cealaltă stînga; n-ar fi exclus ca în Egiptul lui Ramses să fi apărut pentru prima oară nu numai greva, ci şi formaţiunile de "dreapta" şi "stînga". Miercuri. Un fost coleg de bancă din liceu a venit pe la mine, ne-am întins la o vorbă lungă, ne-am simţit bine, îmi plăcea că era îmbrăcat impecabil în cămaşă şi pantaloni albi de vară, am ajuns din Canada unor cunoscuţi pînă în Grecia descifrînd semantica parad