- Cultural - nr. 159 / 15 August, 2002 La 15 august, crestinii sarbatoresc Adormirea Maicii Domnului. Evenimentul, exceptional prin conotatia adorarii Fecioarei Maria, confera calugarilor niculeni ocazia sa cinsteasca, in cel mai inalt grad de daruire sufleteasca, hramul manastirii lor. "Suvoiul" uman coparticipant este greu de estimat! Totusi, cifrarea minimala se ridica la ordinul zecilor de mii de oameni (asupra multimii, extinse pe cativa kilometri, s-au realizat, intr-un an anterior, fotografii din elicopter, considerandu-se ca asistenta a depasit 300.000!). Sta in logica firescului sa ne intrebam: ce fel de resorturi determina mareata ofranda spirituala din "inima" Ardealului? O prima premisa se regaseste in puterea Fecioarei Maria, care, ca mama a lui Hristos si a noastra, mareste, prin a sa Icoana Facatoare de Minuni, cuanta de lumina dumnezeiasca din fiecare om, alinand durerile. Miraculoasa atractie se produce pe fondul adancirii crizei sociale si deteriorarii generalizate a relatiilor interumane, ca urmare a pacatelor savarsite prin incalcarea legilor divine. In marea Sa iubire fata de oameni, Dumnezeu pedepseste pe cei care ii iubeste, dorindu-i nedespartiti de El. Primii care raspund chemarii Sale sunt smeritii. Cu inimile indurerate, ei se leapada de sine si de orice lucru lumesc, lasandu-se calauziti de Hristos. Smeritii inteleg ca raul, prin Credinta, este doar aparent si lucreaza inspre binele lor, ca raul pune in evidenta binele, adica pe Dumnezeu. Putini oameni accepta rational ca, de fapt, necazul este un test de loialitate fata de divinitate. De aceea, privind nu in realitatea imediata, ci in cea de perspectiva, proverbul "tot raul este spre bine" rezulta dintr-o logica fara cusur. Atasamentul fata de virtuti presupune indrazneala sfidarii desertaciunilor lumescului, generatoare de senzatii scazute ca intensitate a placerii. Din pacate, evitar