- Editorial - nr. 159 / 15 August, 2002 Atunci cand, in urma cu catva timp, publicam editorialele "Noi vrem egalitate, dar nu pentru catei" si "Cu ce drept, domnule Geoana?", nu banuiam, in ruptul capului, ca atat de repede se va implini o proorocire. Abordand atunci delicata problema a ratificarii Tratatului de la Roma (semnat de 140 de tari!), absolut necesar pentru o fireasca si dorita functionare a Curtii Penale Internationale, deloc pe placul SUA, scriam ca pentru o totala impartialitate, stiut fiind faptul ca in fata legii toti suntem egali si trebuie sa ne supunem rigorilor ei, nu sa ne situam mai presus de ea, sfidand-o, acest tratat este absolut necesar. Din pacate, in ciuda celor 140 de semnaturi de pe tratat, atat presedintele american George W. Bush (care considera Tratatul de la Roma, pe baza caruia functioneaza Curtea Penala Internationala, drept o "jignire", "o amenintare la adresa suveranitatii SUA"!), cat si congresmenii americani asezau intr-o situatie de-a dreptul delicata Casa Alba si Departamentul de Stat al SUA. Reiterand pretentii absurde, ei cereau, insistent, o lege speciala, conform careia sa fie limitata jurisdictia de la Haga, in cazul invinuirii soldatilor americani pentru comiterea unor crime de razboi, chiar daca ar fi incalcate, astfel, tratate si intelegeri internationale. Ideea "directoare"? Militarii americani si diplomatii trebuie aparati, trebuie "protejati", cu orice pret! Totul, de teama unor "procese politice"! Atat presedintele, cat si senatorii americani nu se sfiau sa ameninte ca, daca militarii americani vor fi retinuti de CPI, ei vor fi eliberati cu forta. Ba mai mult, se trece la folosirea santajului: utilizarea abuziva a dreptului de "veto" in Consiliul de Securitate al ONU, blocarea ajutoarelor militare acordate statelor care ratifica Tratatul de la Roma, intreruperea stationarii fortelor militare regulate in Afganista