Un instrument principal de analiza a viitorului este scenariul. In ceea ce priveste viitorul economiei romanesti exista doua scenarii. Primul prevede o redresare economica pe termen lung aratand ca „pe termen scurt, criza e nociva, paradoxal, insa ea ar putea duce la reconstructia guvernarii“. Optimistii apreciaza ca actualele reculuri ale reformei vor fi privite decat ca marunte „schiopatari“.
Exista si scenariul pesimist care, in conditiile continuarii disputelor politice, prevede o noua escaladare a inflatiei, o scadere a increderii in leu, reducerea rezervelor valutare ale tarii, urmate de criza de lichiditate care va impiedica plata serviciului datoriei si va atrage evolutii catastrofale.
Integrarea Romaniei in UE intr-o perspectiva mai mult sau mai putin indepartata nu reprezinta un cadru, ci un parteneriat economico-social, bazat pe legi stricte ale economiei de piata si diferenta dintre nivelul de dezvoltare economico-sociala a tarii noastre si cel din tarile membre UE.
In vederea integrarii in Uniunea Europeana, Romania trebuie sa indeplineasca criteriile economice stabilite pentru toate statele care vor sa adere la Consiliul European de la Copenhaga. In acest sens, Romania a facut cateva progrese considerabile pentru structurarea unei economii de piata.
In plan politic, tara noastra dispune de institutiile democratice ale statului de drept si respecta drepturile fundamentale ale omului.
In plan economic, accelerarea privatizarii si continuarea restructurarii intreprinderilor de stat care inregistreaza pierderi mari s-au facut cateva progrese privind ameliorarea competitivitatii economice. Totusi, se constata o neglijare a sectoarelor cheie ale societatii romanesti, precum industria, agricultura, cercetarea stiintifica, invatamantul si sanatatea.
Economia se regaseste intr-un blocaj financiar si economic practic gene