- Cultural - nr. 166 / 24 August, 2002 Publicul contemporan devine tot mai interesat de a cunoaste biografiile marilor personalitati, de a patrunde secretele vietii lor. Printre aceste taine, este si aspectul patologic al existentei si in special al bolilor psihice la oamenii celebri. Daca altadata se treceau sub tacere anumite infirmitati si deficiente somatice si psihice, cititorul de azi pretinde autorilor de biografii sa nu considere tabu viata intima a eroilor cartilor pe care le scriu. Sa deslusim in continuare unele dintre caracteristicile geniului, asa cum sunt acestea prezentate in lucrarile elaborate de F.G. Gall, Galtan, Lombroso, K. Jaspers, S. Freud, O. Rank. 1. Constitutia fizica a geniului Geniul nu cunoaste un anume model fizic, dupa care sa-l poti recunoaste. Au existat oameni geniali frumosi ca zeii (Goethe, Rafael). Genii de o constitutie plapanda, ca Imanuel Kant, mici de statura ca Napoleon, orbi ca Homer, schiopi ca Byron, urati ca Michelangelo, barbosi ca Brahms sau Tolstoi. Au fost rahitici in copilarie Esop, Leopardi, Talleyrand, Byron. 2. Precocitate Multi autori considera precocitatea caracteristica cea mai constanta a unui veritabil geniu. La 10 ani, Goethe scria in mai multe limbi, la 6 ani, Mozart dadea concerte; Rafael era mare pictor la 14 ani; la 19 ani, Michelangelo era celebru, iar Calvin, la 20, era mare reformator. Pascal, la 12 ani, a rezolvat cele 32 de postulate euclidiene; F. Bacon a scris "Noul organon" la numai 15 ani; la 14 ani, Norbert Winer - creatorul ciberneticii - isi lua bacalaureatul, iar la 18 ani, a obtinut titlul de doctor in filozofie la Harvard. 3. Longevitate Statisticile arata ca numarul oamenilor de geniu morti la o varsta inaintata este mult mai mare decat al celor morti tineri. Sunt mentionati Sofocle, Michelangelo, Humbold, Petrarca - morti la 90 de ani, Hobbes la 92, Titian si Teopast la