- Istoric - nr. 166 / 24 August, 2002 Despre cei aproximativ 264.000 de romano-catolici din Moldova, din care vreo 2.000 s-au declarat ceangai, iar din acestia doar vreo 400 vorbitori de limba maghiara, m-am ocupat pe larg in doua articole (vezi nr. 144 si 145/2002 ale revistei "Natiunea"). Intre timp, s-a mai desfasurat, la Iasi, si un seminar international pe aceasta tema, cu participarea unor reprezentanti ai C.E. A fost prezenta chiar si doamna Tytti Isohookana-Asuma, cea care, intr-o vizita fulger prin Moldova, i-a "des coperit" pe "ceangai", stand de vorba cu vreo doi interlocutori, cerand statului roman sa asigure drepturi pentru aceasta "minoritate etnica"! Cu ocazia celei de a doua vizite, prilejuita de seminarul de la Iasi, se pare ca finlandeza si-a mai schimbat parerile, atunci cand, prin satele vizitate, a fost inconjurata de mii de locuitori, imbracati in frumoase costume populare romanesti (cu unul dintre acestea a fost imbracata si dumneaei!) si vorbind o limba romaneasca curata si frumoasa, cei mai multi nestiind nici macar un singur cuvant unguresc! Cu toate acestea, propaganda maghiara cu privire la existenta "ceangailor maghiari" pe tot cuprinsul Moldovei nu se da batuta. In acest sens, prof. univ. dr. Ioan Scurtu arata, pe buna dreptate, ca propaganda externa nu o fac numai cei care au dreptate (…), ci si cei care vor sa cultive si sa intretina neadevaruri! Din categoria acestora din urma face parte si "sociologul" Tánczos Vilmos, care a intocmit si a raspandit apoi in intreaga Europa, in 1997, un document fals si mincinos. Este vorba de "Graficul nr. 5: cunoasterea limbii maghiare in satele ceangaiesti din Moldova, 1995-1996". "Lucratura" lui Tánczos este perfida cel putin din doua motive. Marcand vizibil (cu culoare neagra) "ceangaii" vorbitori de limba maghiara, evident foarte putini, precum si pe "ceangaii" vorbitori de limba romana (s