Traditia tirgurilor de pe meleagurile moldovene se pierde in negura timpului. Cu o cerere trimisa catre domnitor si cu justificari bine intemeiate, orice boier putea face loc unui tirg pe mosia sa. Avantajele unei asemenea afaceri erau destul de consistente atit pentru domnitor, cit si pentru boierul respectiv, deoarece fiecare participant platea dijma. Iar taranii si negustorii aveau si ei cistigul lor prin aceea ca schimbau ori se cumparau marfuri aduse de pe alte meleaguri. Unul dintre tirgurile care vin din vechime este si cel de la Tescani. Totul a inceput in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe mosia boierului Rosetti -Tescanu. Boierul a studiat imprejurimile si a inteles ca un tirg pe mosia lui nu are ce-i strica. El a intocmit documentatia necesara, s-a prezentat la curtea domneasca si, astfel, a facut tirg in sat. De 150 de ani, multimea se aduna pe fosta proprietate a Tescanilor, in fiecare zi de simbata, pentru a lua parte la tirg. Simbata dimineata e zi mare pentru tescaneni. Cu mic cu mare, in haine de sarbatoare, se indreapta spre tirgul din sat. E sapte si ceva dimineata, dar deja tirgul musteste de lume. Tirgul este organizat pe malul drept al riului Tazlau. Pentru ca inundatiile din ultimii ani au rupt din malul pe care se adunau oamenii, Primaria din Beresti -Tazlau a mutat tirgul citeva sute de metri mai la vale si a inceput modernizarea lui. "Un prim pas a fost racordarea la reteau de electricitate. Locul s-a umplut cu balast, cursul riului a fost departat de mal si s-a asfaltat aleea centrala. Mai sint de facut patru alei. Ne autofinantam si pina acum am investit peste 248 de milioane de lei", ne-a declarat Vasile Neica, primarul comunei. La intrarea in tirg te intimpina sute de oameni care merg intr-un singur sens. La talcioc. Ma strecor cu greu printre masini si carute. Pe linga mine trece un batrin si o fata care trag in directii