Pe seama pestisorului de aur circula o gramada de vorbe, care mai de care mai fanteziste si mai greu de verificat. Nu-i de mirare ca s-au inmultit braconierii; chiar si la auzul celor mai grosolane zvonuri, lumea ridica din umeri si spune ca, la urma urmei, nu iese fum fara foc. Deci ceva trebuie sa fie adevarat din toate minunile care se spun pe seama vedetei. Nu se stie cine-i in spatele acestei campanii, dar rezultatul concret al intoxicarii mediatice e ca alte vietuitoare, cel putin la fel de interesante, daca nu chiar mai inzestrate, sunt aruncate-ntr-un con de umbra. Iata de ce, in dimineata aceea, Vasile nu fu deloc impresionat cand, de varful unditei, gasi atarnata o broscuta de aur. Iar cand aceasta deschise gura, nici nu clipi: "buna dimineata, domnule, ce zi minunata, nu-i asa? Permiteti-mi sa ma prezint: eu sunt broscuta de aur si iti voi implini trei dorinte!" Vasile scuipa in apele raului si facu, dispretuitor: "da, iar eu sunt Dracula si-ti voi sorbi sangele". Broscuta, jignita, o lua de bune si spuse: "domnu` Dracula, se poate? Acesta ar putea fi inceputul unei frumoase colaborari! Puneti-ma la incercare!" Vasile insa nu-i asa usor de prostit: "adica si tu esti in gasca cu ala de-si spune pestele de aur? Dispari ca te-ncing cu undita de nu te vezi!" Broscuta isi bulbuca ochii de aur si, top, ii sare-n spinare: "Spuneti-mi o dorinta, de proba, sa va arat de ce sunt in stare!" Vasile sare-ntr-o parte, o indeparteaza, scarbit, de pe umar si, ca sa scape, zice: "bine, fa din undita asta o crosa de hochei, sa te incing mai bine!" Cand colo, vrajitorie, nu doar ca undita se schimba, instantaneu, intr-o crosa, dar Vasile se trezi echipat, din cap pana-n picioare, ca jucator de hochei. Mai mult, balta din fata lui ingheta imediat si deveni un teren de joc, marcat si plin de jucatori furiosi. "Mi-am permis un mic bonus, ca sa fie mai convingator", chicoteste b