- Istoric - nr. 170 / 30 August, 2002 Motto: "… daca este in Europa o forta superioara, lipsita de constiinta de drept si de dreptate, si lipsita de cunostinta datelor istorice, si cu puterea sabiei vrea sa hotarasca asupra poporului romanesc, apoi sa hotarasca cu sabia… Si apoi, atunci, fireste, noi vom sti ca ceea ce desface sabia, sabia va putea odata reface". (Iuliu Maniu, Discurs, in cel de-al doilea Consiliu de Coroana din 30/31 august 1940) Prin implicarea Germaniei si a Italiei fasciste, autoproclamate "arbitri", la 30 august 1940 Romaniei i se impunea cedarea, in favoarea Ungariei horthyste, prin amenintarea "nimicirii" statului roman, un teritoriu de 42.350 km2, cu o populatie de 2.609.000 de locuitori, dintre care minoritarii maghiari si secui reprezentau doar 37,1 %, romanii peste 1,3 milioane, iar restul - germani, evrei, slovaci, cehi etc. Asa-zisul arbitraj, pe care Romania nu-l solicitase celor doua puteri fasciste totalitare si al carui continut nu fusese cunoscut de catre delegatia romana (condusa de Mihail Manoilescu, ministru de externe), decat dupa ce, in timp de 24 de ore, sub presiunea santajului, guvernul si Consiliul de Coroana al Romaniei au decis, cu majoritate de voturi, sa-l accepte, intrunea si intruneste toate caracteristicile unui veritabil Diktat, ale unei hotarari ce sfida minimele reguli si uzante ale dreptului international, ce nu respecta realitatile etno-demografice, economice si nationale. "Arbitrajul" de la Viena, din 30 august 1940, se inscrie in seria actelor politice tocmai prin monstruozitatea arbitrarului, in spatele caruia statea, dupa expresia lui Iuliu Maniu, "sabia" nazista. In vara anului 1940, Romania pierdea 1/3 din teritoriu si populatie, in majoritate romaneasca, fiind obligata sa cedeze, mai intai Basarabia si nordul Bucovinei, Uniunii Sovietice, apoi Transilvania de nord-vest Ungariei, si Cadrilaterul, Bulg