Romania a scapat cu fata curata dupa reuniunea ministrilor de externe ai UE, in care a fost luata in discutie soarta Curtii Penale Internationale (CPI). Bucurestiul se temea ca va fi sanctionat de UE dupa ce a semnat un acord cu SUA pentru scoaterea soldatilor americani de sub jurisdictia CPI. Ministrii de externe europeni s-au impartit in doua tabere, unii dind dreptate americanilor, altii fiind de acord cu Comisia Europeana care condamna "incercarea americana de subminare a activitatii CPI". O decizie oficiala in cazul Curtii Penale Internationale (CPI) va fi luata la sfirsitul lunii septembrie, au anuntat, simbata, ministrii europeni de externe reuniti in cadrul unui summit neoficial la Elseneur, in Danemarca. Acest anunt arata ca liderii celor 15 state membre ale UE nu au reusit sa adopte o pozitie politica comuna fata de Statele Unite, care incearca sa iasa de sub jurisdictia Curtii prin incheierea unor acorduri separate cu statele care recunosc CPI. Cei 15 au convenit sa incredinteze dezbaterea acestei probleme expertilor juridici ai UE. Ca urmare a acestor neintelegeri, ministrii de externe europeni au decis sa nu ia in considerare eventuale sanctiuni impotriva statelor care semneaza acorduri separate cu SUA pentru scoaterea soldatilor americani de sub jurisdictia CPI. Romania, care a semnat un astfel de acord, ar fi fost vizata, in primul rind, de sanctiuni. Ministrul danez de externe, Per Stig Moeller, a precizat ca Uniunea Europeana nu va impune statelor candidate sa adopte o pozitie comuna cu cea a statelor membre ale UE in privinta statutului militarilor americani in fata CPI. "Nu trebuie sa le spunem noi ce sa faca", a afirmat Moeller, a carui tara asigura presedintia semestriala a Uniunii Europene. "Speram sa aiba o pozitie asemanatoare cu aceea a Uniunii Europene, dar nu le putem impune o asemenea pozitie", a incheiat el. Italia si Marea Britanie, de p