In Basarabia traiesc romani. Ei au platit de multe ori pentru acest "pacat". Basarabia este o tara salbatica, cu un frate mai mare si destul de indiferent fata de soarta mezinului. Atunci cand ar fi putut sa-l primeasca in casa, nu a facut-o, dar a construit un pod de flori peste Prut, in replica la Kalashnikov-urile rusilor. Apoi i-a pus sa plateasca energia electrica, pe principiul "frate, frate, dar... curentul e pe lovele". Ceva mai tarziu, nimeni nu si-a mai amintit de entuziasmul acela al primilor ani si fiecare si-a vazut de treaba. Mai greu a fost pentru basarabeni care, din cauza saraciei, s-au prefacut ca sunt rusi si au uitat de poeziile lui Eminescu si de Stefan. Nu de alta, dar nu prea este rentabil sa fii roman. Mai ales in Uniunea Sovietica. Atunci cand nimeni nu se mai astepta, la ceas de seara, cativa copii au inceput sa ingane melodios "Miorita" si sa-l recite pe Eminescu si o soapta aproape s-a trezit in fiecare roman. Ea s-a transformat intr-un cantec si apoi intr-un strigat, zile in sir, in marsuri de protest si intr-un suvoi ce anunta ca nu va putea fi oprit in orasul in care singurul loc in care poti sa mananci fara sa te imbolnavesti este McDonald`s si in care meseria de ziarist de poate costa viata. Fratii nostri din Basarabia au serbat sambata Ziua Limbii Romane. In Romania, PNTCD a organizat sambata, in spirit de solidaritate, mitinguri, conferinte de presa si dezbateri publice. Tinerii din filiala Constanta a PNTCD au invitat la sediul partidului profesori, scriitori si ziaristi pentru a evoca problema romanilor din Basarabia, dar si din Bucovina, intr-un dialog franc si, adesea, incomod pentru toti cei de fata. Pentru ca am fost nevoiti sa recunoastem ca s-ar fi putut face mult mai multe. Cel mai trist este ca, intr-o zi, ne-am putea trezi ca suntem batranii nostalgici care spun o poveste celor mai tineri, care nu mai au chef de mituri. D