A apărut un nou număr (2-3/ 2002) al revistei Memoria ethnologica, revistă de patrimoniu etnologic şi memorie culturală editată de Centrul Creaţiei Populare Maramureş, cu sediul la Baia Mare. Este vorba nu de un periodic oarecare, de interes local, ci de o enciclopedie în continuă extensiune a folclorului românesc, din care se publică trimestrial câte un volum. Redacţia formată din Dumitru Iuga (coordonator), Florin Pop şi Nicolae Păuna Scheianu, ei înşişi specialişti în domeniu, are în jurul ei o întreagă armată de colaboratori competenţi - folclorişti, etnologi, istorici -, la curent cu cele mai moderne metode de investigare creaţiei populare (sau deţinători ai unor metode proprii).
Paginile revistei sunt ingenios organizate grafic, conţinând, în afară de studii şi eseuri, mai multe mii de versuri tipărite ca marginalii. Studiile şi eseurile prezintă toate interes. Iată numai câteva titluri: Mărturii ale creştinismului vechi în folclor. Botezul de Paşti de Silvia Chiţimia, Sărbătoarea plugarului: reconstituire şi restituire de Narcisa Ştiucă, Despre neam - câteva observaţii de Anamaria Iuga, Moaşa - mediator între nou-născutul "necunoscut" şi lumea "cunoscută" de Mihai Dăncuş, Fata Pădurii şi Omul Nopţii - legende mitologice de Parasca Făt, Miturile şi tentaţia (re)actualizării de Gheorghe Mihai Bârlea, Desvrăjirea şi decreştinarea lumii de Nicolae Iuga, Descântecul - corolarul magicului de Emilia Coralia Pop, Câteva consideraţii privind situaţia ethnologiei româneşti de Vasile Avram, Prolegomene privind religia în Balcani - de John Nandriş (trad.: Nicolae Păuna Scheianu), Vremea. Magie meteorologică de Pamfil Bilţiu şi Maria Bilţiu.
Unele texte cuprind evocări ale unor momente de o tulburătoare frumuseţe din viaţa satului românesc de altădată. Nicoară Timiş povesteşte cum erau "şezătorile de odinioară" la Borşa:
"După ce cinau, fetele ven