Cartea lui William Totok, cunoscut (deşi mai ales în cercuri de cunoscători) scriitor timişorean de limbă germană, emigrat în Germania Federală în 1987, este în acelaşi timp povestea unei odisei răsturnate (nu a întoarcerii, ci a plecării de acasă) şi o odisee ea însăşi, prin care autorul încearcă o împăcare cu acest "acasă" aducător de amintiri dureroase.

Cofondator al Aktiongruppe Banat (Grupul de Acţiune Banat), nu o grupare de rezistenţă, în ciuda sonorităţii belicoase a numelui, ci o "generaţie literară" de scriitori germani "progresişti", cum spune însuşi autorul, din România, care doreau să dea un suflu nou existenţei acestei minorităţi copleşite încă de vina colaborării naziste, Totok a fost anchetat pentru "activităţi antistatale", a făcut închisoare, iar fratele său a fost chiar condamnat pentru aceleaşi delicte şi eliberat abia în urma intervenţiilor din străinătate. Constrângerea memoriei conţine astfel relatări ale evenimentelor din partea autorului, pînă la plecarea sa din ţară, o (în loc de) prefaţă şi trei interviuri, cu unul dintre semnatarii expertizei literare cerute de Securitate pe textele lui Totok, în urma căreia a rezultat că poeziile confiscate erau o ameninţare pentru orînduirea socialistă, cu procurorul militar care l-a anchetat pe scriitorul timişorean, şi cu un fost ofiţer de Securitate, hotărît "să rupă tăcerea".

Povestea cu adevărat interesantă este cea a Grupului de Acţiune, care, din multe puncte de vedere, este, mutatis mutandis, un preambul al "generaţiei '80" formate în cenaclurile mai ales bucureştene (scriitori care au primit şi ei un titlu din limbajul militar pentru volumul lor colectiv de debut - Desant). Beneficiari, toţi, ai perioadei de destindere cu care a început regimul Ceauşescu, tinerii autori privesc cu dezinhibare către cultura occidentală, resping "calificarea la locul de muncă" a scriitorului fă