- Cultural - nr. 175 / 6 Septembrie, 2002 La Cluj-Napoca, in 1996, s-a tiparit cartea "Nostalgii basarabene" a basarabeanului Stefan Gh. Usinevici (1981-1934). 1. Am retinut frecventa unor cuvinte, cum ar fi si verbul a carni, derivat de la adjectivul carn. Carn, carni; carna, carne (despre nas, rar despre bot): Mic, scurt si cu varful ridicat putin in sus. Despre oameni, rar despre animale, si cu valoare de substantiv: care are nasul sau botul carn. Un sens figurat: obiect cu varful strambat, indoit in sus; prin generalizare: stramb. Verbul a carni: a (se) indrepta in alta directie; a (se) intoarce. Expresia: Iti carneste nasul din loc: miroase extrem de urat. A-si carni nasul sau a carni din nas: A se arata nemultumit (stramband din nas); a stramba din nas. Un sens figurat: A reveni asupra celor spuse, hotarate, a nu mai face ce a spus, ce a hotarat. Inca un inteles: A taia, a rupe varful lastarilor tineri ai unei plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. Iata cateva citate din cartea amintita: "… noi am carnit la o parte de pe sosea; i-am aratat vizitiului pe unde sa carneasca la dreapta; divizionul a carnit de pe sosea la dreapta…". Ion Creanga foloseste verbul cu sensul: a se clinti din loc: "…zise atunci lenesul cu jumatate de gura, fara sa se carneasca din loc". Prin tinutul Sibiului, substantivul carnea, plural carneli are sensul: serpentina. De la verbul a carni sunt derivate: carnire, carnit si carnitura (cotitura a unui drum). In cartea citata: "Noi stateam la carnitura spre drumul Tarnov". 2. Un sinonim partial, apropiat si ca forma, este a carmi: A manevra carma unei ambarcatiuni, a unei nave, schimband directia de mers; a o coti, a o lua in alta parte, a vira, a carni, a sovai; figurat: A se abate de la cele spuse, de la cele hotarate. Si de la acest verb sunt derivate: carmire si carmeala, acesta cu intelesul: Intorsatura, cotitu