- Social - nr. 175 / 6 Septembrie, 2002 Asadar, un apreciabil numar de carti in cuprinsul carora a elogiat natura, prietenia, dragostea, a meditat si a filosofat, si-a comunicat impresii din drumurile prin Europa si Asia. Anna Brancoveanu, doamna cu rol emblematic in primele doua decenii ale secolului trecut, a dominat valorile feminitatii timpului sau si prin prietenia cu si influenta asupra unor spirite de geniu, care, la randul lor, au admirat-o: Frederic Mistral, Sully Proudhomme, Maurice Barrés, Anatole France, Jean Cocteau, Gabrielle D'Annunzio, Reiner Maria Rilke, Francis Jammes, Francois Mauriac, Paul Valéry, Apollinaire, Henri Bergson… Cu Paul Panlevé, primul ministru al Frantei, va participa, in 1925, la sesiunea Ligii Natiunilor de la Geneva, unde s-a intalnit cu verisoara ei, Elena Vacarescu, aflata in suita sefului delegatiei Romaniei. Anna Brancoveanu de Noailles a fost membra a Academiei Regale de Limba si Literatura a Belgiei (1921), incoronata cu Marele Premiu pentru Literatura al Academiei Franceze (care nu primeste in randurile ei femei!), membra de onoare a Academiei Romane (15 iunie 1925), declarata in urma propunerii unor savanti romani: N. Iorga, Gh. Marinescu, S. Mehedinti, Ion Nistor, Ion Lupas, Gh. Titeica s.a. A fost comandor al Legiunii de Onoare Franceze si prima femeie din lume care a rostit un discurs public la dezvelirea statuii lui Frédéric Mistral, la Arles, in 1909… Din nefericire, poeta, prozatoarea si memorialista care a beneficiat doar pentru scurta vreme de lectiile de istorie ale parintelui sau, acesta amenajand in locuinta lui franceza un salon cu portretele bunilor si strabunilor sai - Brancoveni, Basarabi, Bibesti - este aproape necunoscuta in Romania, tara din care isi trage stirpea, la fel ca Piérre de Ronsard. Opera i-a fost tradusa la intamplare si parcimonios, cititorii romani putand lua contact cu ea in principal di