Folclor. Tinutul Padurarilor nu moare.... 23 aprilie 2002. Cuvinte mari, promisiuni - atunci toate pornite din suflet - insoteau cantecul spre neuitare. Tensiunea clipei, impodobita doar cu lacrimi si flori, a facut curand loc intrebarilor... Fara Dragan va mai exista Sarbatoarea Padurenilor? Daca ga...
Folclor
Tinutul Padurarilor nu moare...
23 aprilie 2002. Cuvinte mari, promisiuni - atunci toate pornite din suflet - insoteau cantecul spre neuitare. Tensiunea clipei, impodobita doar cu lacrimi si flori, a facut curand loc intrebarilor... Fara Dragan va mai exista Sarbatoarea Padurenilor? Daca gazda a plecat, ramanem cu inima cernita sau cantam si ne veselim? Ca intotdeauna, padurenii au privit spre cer convinsi ca Dumnezeu ii vegheaza si ii indruma spre bine... Au gandit si au zis: "Fie voia lui Dragan"...
Mi s-a parut straniu acum cativa ani, cand un mester din Obarsa a inscris aceste vorbe pe toate oalele pregatite pentru targul din Padureni, de pe Dealul Cornetului. Am zis atunci ca e totusi prea mult, pentru ca noi, din mosi stramosi, ne-am invatat sa spunem doar atat: "Cum o vrea Dumnezeu". Am incercat sa inteleg, sa patrund sensul acestor vorbe, vorbele unui om care nici macar nu era padurean. Care a fost voia lui Dragan? Cantecul amintirii adunat in casa parinteasca, intr-un mic muzeu, drumul pietruit asteptand oaspeti, Caminul Cultural din Poenita Voinii, care acum ii poarta numele, indemnul de a aduce lumina pentru eroi langa troita, la margine de sat... Doinele lui... Si sarbatoarea, mai ales sarbatoarea, care vine din vremi de departe, continuand si contopind nedeile de odinioara, din satele padurenesti. Acum se tine, ca toate sarbatorile noastre, cu lume multa, cu fripturi, cu mici si bere, dar, dincolo de influentele lumii moderne, se petrece ceva cu totul aparte la Poenita Voinii. De cativa ani buni, nu mai vin a
