Sergiu ADAM
Scrisori din tara cocorilor albi
Editura Eminescu, Colectia „Poeti Romani Contemporani“, Bucuresti, 2001,
90 p., f.p.
Poezia lui Sergiu Adam prezinta o etnografie fictiva a Vaii Zeletinului, tarimul moldovenesc prelungindu-se in imaginatia poetului care il evoca in mod autobiografic, insa primind dimensiuni noi – dimensiunile inspiratiei lirice. Acest spatiu natal este creat de autor cu aceeasi nostalgie demiurgica in toata opera sa: in romane – Iarna, departe (1976), Chipuri si voci (1984), in volumul de istorie si arta moldoveneasca – Ctitorii musatine (1976) si in plachetele de versuri, incepind cu debutul in volum Tara de lut (1971) si continuind cu Gravuri (1976) si Peisaj cu printesa (1987).
Scrisori din tara cocorilor albi continua aceeasi viziune artistica, poetul, implicat existential in obiectul plasmuirii sale, nerenuntind nici o clipa la credinta lirica exprimata. Tarimul imaginat contine peisaje idilice ale singuratatii si ale linistii ambientale, locuri iluzorii ale seninatatii sugestive si ale tacerii domestice. Actorul se desprinde insa cu discretie meditativa de universul utopiei literare.
Tristetea metafizica se insinueaza cu abilitate in „tara“ fictiunii, reveria sfirsindu-se in regret subtil, solitudine damnata, fin impartasita si sentiment dureros al pierderii si al instrainarii. Sergiu Adam aduna Impresii din Tara de Sus, picteaza un Tablou cu batrini, contempla o Fantezie de iarna, schiteaza un Desen cu pasari, isi aminteste de un Peisaj din copilarie, simte Dulci miresme.
Integrat senzorial in tarimul inventat, poetul deruleaza filmul imaginatiei in pasi lenti, realizind cite un stop-cadru pe tarimul moldovean sau inregistrind, prin tehnica ralenti-ului, universul rural al cimpiei, al arborelui, al florilor sau al fluturilor.
Autorul surprinde succesiunea
