Mircea ANGHELESCU
Echilibrul intre antiteze. Heliade – o biografie
Editura Univers enciclopedic, Bucuresti, 2001, 316 p., f.p.
Despre operele multor scriitori – mai ales „vechi“, dar si contemporani prestigiosi – se scriu frecvent monografii critice, interpretative. Oricit de diverse metodologic, ele intra in aceeasi clasa datorita focalizarii exclusive sau… aproape exclusive (sic!) asupra textelor, biografiei autorilor fiindu-le citeodata consacrate doar capitole introductive sau simple „tabele cronologice“.
Mult mai rare sint monografiile (sa le numim astfel:) istorico-literare, tip „viata si opera“, in care existentei scriitorilor si operelor lor li se acorda egala importanta. Diferenta majora dintre cele doua „tipuri“ de exegeze la care ma refer sta in documentare: investigatiile strict hermeneutice presupun lectura aprofundata a textelor si punerea lor in valoare intr-un fel ori intr-altul, eventual dupa asimilarea unor metodologii de analiza speciale, pe cind studierea si a vietii celor mai merituosi literatori ai nostri nu se poate face fara prealabile etape de documentare propriu-zisa, in biblioteci, in arhive sau „pe teren“. Privind lucrurile astfel, va trebui sa admitem un lucru care pare – la prima vedere – paradoxal, si anume ca nu eseurile monografice, oricit de sofisticate ar fi perspectivele de abordare, ci mai „traditionalele“ excursuri „viata si opera“ au un mai mare grad de complexitate. Depinde – e drept – si cu ce mijloace sint ele intreprinse: „batrineste“, in prelungirea istoriografiei literare „factologice“, „obiective“, cantitative, sau ca interdisciplinarism, ca privire panoramica, deopotriva arhivistica si hermeneutica, tinta finalmente estetica a analizei textuale fiind atinsa dupa investigarea tuturor contextelor de epoca, unde pot contribui – de pilda – filozofia politica, istoria mentalitatilor, soci