Dar cum sa-si inceapa trantele cu coruptii, daca, de cand si-a inceput activitatea, PNA-ul sta? E drept ca si-a sarbatorit infiintarea printr-o binemeritata pauza. Parintii lui de suflet, Adrian Nastase si Rodica Stanoiu, nu au tinut cont de calendare si au programat felicitarile, masa si dansul tocmai duminica, 1 septembrie.

Chiar si-asa, cu o pauza de cafea, Parchetul isi incepe odihna obosit. La cat de mult s-a vorbit in ultima vreme despre coruptie, nu e de mirare ca pe posibilii angajati ai Parchetului i-a si apucat stresul. Nu e de mirare ca insusi procurorul-sef, indata ce a fost numit oficial de presedintele Ion Iliescu, a intrat in concediu medical. Nu e de mirare ca PNA nu are inca un sediu si sta in gazda la fratele mai mare, Parchetul General. De asemenea, nu e de mirare ca organigrama este departe de a fi completa, oamenii legii nu dau in branci sa se remarce prin anticoruptia lor. Din Bucuresti nu s-au inscris pe lista incoruptibililor decat vreo 4 procurori. Din tara, vreo 80. Nici macar marirea substantiala a salariului nu i-a convins sa vina sa dea piept cu coruptia.

Chiar daca este inca o fictiune, despre Parchetul cu nume de material plastic a inceput sa se vorbeasca inca din primavara, cand ideea infiintarii lui impestrita discursurile anticoruptie ale premierului. Inca de-atunci premierul trasa, ca un inginer al sufletului omenesc ce e, destinul viitoarei institutii.

Lui i s-au alaturat procurorul general Tanase Joita, un mare consumator de sarade juridice, de cand da cu NUP-ul in stanga si-n dreapta, si ministrul Rodica Stanoiu, care a contrapunctat baritonal numirea procurorului sef al PNA, cu declaratii razboinice si caracterizari magulitoare. Avea de ce sa-l apere. Ca orice om care se respecta, procurorul-sef al PNA duce in spate, de vreo opt ani, un dosar cu multe semne de intrebare. El a dat cu masina intr-o contrib