Andreï MAKINE
Testamentul francez
Traducere si postfata de Virginia Baciu, Editura Polirom, Colectia „Biblioteca Polirom. Proza XXI“, Iasi, 296 p., 119.000 lei
Biografia scriitorului francez (de origine rusa) Andreï Makine ar trebui, probabil, considerata un „caz“ in literatura europeana actuala, oferindu-i-se – din partea criticii culturale, dar (se va vedea de ce) si antropologiei mentaliste – studii amanuntite. In virsta de 45 de ani, prozatorul (nascut in Siberia, la Krasnoiarsk) se ataseaza enorm (pina la limita experimentului psihologic oedipal) de bunica materna (Charlotte), frantuzoaica autentica, naturalizata (un fel de a spune) in imensul imperiu sovietic, inainte si dupa instaurarea comunismului, prin jocul (adesea nefiresc) al destinului personal intersectat cu cel istoric. Copilul Makine isi viziteaza frecvent bunica francezo-siberiana, fiind fascinat de singularitatea ei spirituala intr-o lume vecina cultural cu barbaria tribala. Charlotte recita din romanticii francezi (in original), stapineste bine istoria pariziana (mai ales „istoremele“, acele anecdote politice, amoroase si revolutionare, atit de gustate de tineri datorita aurei lor idilice care atribuie istoriei virtutile fictionale ale literaturii), are suveniruri enigmatice din interiorul unei lumi fabuloase, interzise in plan real micului siberian si, astfel, reconstruita imaginar de acesta, e respectata si chiar iubita de localnici, imblinzind, cu aerul sau distins, salbaticia ereditara a fiilor stepei, in sfirsit, pare o creatura siderala, ratacita ilogic in universul teluric. Nu surprinde, prin urmare, faptul ca fascinatia baiatului se transforma treptat in obsesie. La inceput situatia il incinta pe Andrei, intrucit experienta alaturi de bunica frantuzoaica ii confera lui insusi atributul unicitatii printre cei de seama sa. In timp ce acestia vorbesc despre fot