Inutile şi repetitive, lamentaţiile puriste pe tema invaziei de cuvinte şi calcuri din engleză sînt la îndemîna tuturor - mai cu seamă a nespecialiştilor. Mult mai greu e să se realizeze o cercetare serioasă a situaţiei: pentru a aproxima cantitatea de termeni împrumutaţi, pentru a preciza în ce domenii şi cu ce frecvenţă apar, cît sînt de adaptaţi etc. De fapt, lingvistica românească - cu o sensibilitate specială la problema neologismului şi cu o metodă analitică bine exersată în studiul franţuzismelor -, a înregistrat deja fenomene interesante, a identificat particularităţi fonetice şi morfologice sau tendinţe sociolingvistice, evaluînd rolul unor factori precum moda şi prestigiul. Influenţa engleză este însă un fenomen contemporan de proporţii, a cărui cunoaştere cîştigă mult printr-o abordare comparativă. Aceasta pare să fi fost ideea care a produs recent un foarte util instrument ştiinţific: un triptic solid, alcătuit dintr-un dicţionar al anglicismelor europene, un volum de studii şi unul de bibliografii - destinate să acopere fenomenul influenţei limbii engleze în lexicul mai multor limbi europene contemporane. Cele trei volume au fost redactate sub coordonarea lui Manfred Görlach, profesor la Universitatea din Köln; centrul de greutate este dicţionarul - A Dictionary of European Anglicisms (Oxford University Press, 2001), dar nu mai puţin interesante sînt grupajul de studii - English in Europe - şi cel de bibliografii - An Annotated Bibliography of European Anglicisms, ambele apărute la aceeaşi editură, în format asemănător, în 2002. Cred că se întîlnesc în concepţia dicţionarului două direcţii actuale importante: pe de o parte, în lingvistică, un curent de studii tipologice şi comparative, tendinţa de a confrunta material adunat din cît mai multe limbi, chiar cu riscul pierderii unor detalii specifice - dar cu marele avantaj de a surprinde linii de forţ