Cartea de debut a Ceciliei Ştefănescu stă sub semnul viziunii cenaclu-lui Litere, anii '95 -'97, cenaclu condus de Mircea Cărtărescu: tematica în proză se roteşte discret în jurul eroticii (şi, mai general, a corporalităţii) adolescentine; sînt expuse rafinat, cu grijă, obsesiile, gîndurile tînărului abia ajuns în facultate; un biografism care a atins şi extreme, mulţi dintre scriitorii formaţi în acel cenaclu reluînd în scris experienţele lor din exact acea perioadă. Cam atît. Romanul Ceciliei Ştefănescu, privit din perspectiva cenaclului cărtărescian, este cel al unei scriitoare care şi-a învăţat bine lecţiile. Romanul Legături bolnăvicioase respectă în primul rînd regula cantităţii (este de mici dimensiuni), are o temă care aduce cu ea o întreagă paradigmă de ambiguităţi de care au profitat mulţi scriitori contemporani: bisexualism, homosexualism. Tonul biografic este răsturnat: se relatează la rece o serie de experienţe, senzaţii, obsesii, vise, amintiri, un set de episoade, cititorului revenindu-i misiunea de a recompune puzzleul, de a-l reconstitui. Naraţiunea este fragmentată după regulile (încă nescrise) ale scrierilor memorialistice, tonul nu este însă acela al unui autor care doreşte o relaţie directă cu mărturia sa. Patetismul este recuperat în formule stilistice neconvenţionale. De obicei enumerarea: "Supărare, acadea. Herculane, pete roşii, bosumflici, sperietura naibii, băiatul dirigintei, iubire, apreschiuri, sinucidere, fete peste fete, mode, şeptic, gheaţă, telefon acasă, nefericire, întîlniri, cochetărie, teamă, creion colorat, medie la purtare, sex, nebunie, fugă, rucsac kaki, pantaloni cadrilaţi, tibi, dor de părinţi, singurătate, senvişuri, rotofeaţă, ciorapi de bumbac, şorţuleţ, apret, mama, tricouri transpirate, aşchiuţă, ibrice murdare, coli, sugative, cruzime" etc. (menţionez că acest tip de pasaje au o grafie aparte în roman).

R