Am citit cu surprindere intervenţia (la rubrica "Voci din public", România literară, 33/ 2002, p. 21) în care dl Mircea Platon din Iaşi susţine că "Basil Munteanu a fost un mare naţionalist", că "nu era democrat în înţelesul ateu, plebeu şi haotic al zilelor noastre" - pentru ca, în consecinţă, să denunţe vehement "stânga" care "opune catedralelor doar gulagul şi regilor, nişte secretari de partid" etc. etc.
Prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost: ce l-o fi îndemnat spre asemenea deplasate extrapolări? Cine a spus că Basil Munteanu era "de stânga"? Cine a spus că era "democrat în înţeles ateu, plebeu şi haotic", ca "în zilele noastre"? Las de o parte "gulagul", "regii" şi "secretarii de partid"...
1. De aceea ne-am adresat textelor - adică mai întâi versiunii franceze a ceea ce s-a numit Panorama de la littérature roumaine contemporaine (Ed. du Sagittaire, 1938), pp. 72//75. Sub titlul L'idéal socialiste et l'étude scientifique de la littérature, Basil Munteanu prezintă împrejurările în care s-a produs "mişcarea socialistă" în România, care începe către 1880 şi "se stinge" către 1900, "într-o indiferenţă generală": "România trecea printr-o criză de tranziţie de la regimul agrar şi patriarhal la un regim capitalist, pe care stăpână pe putere, burghezia liberală din 1848 se străduia să-l aducă la îndeplinire prin curajoase reforme". Dar în loc să ajute capitalismul burghez să se dezvolte, socialismul întârzie asemenea iniţiative. Iar literatura cu tendinţe sociale "depăşea cu greu nivelul unei mediocrităţi onorabile".
În acest context, B. Munteanu prezintă pe "Ion Gherea" (1855-1920) şi analizează Neoiobăgia (1910): "ce socialiste qui proteste contre les innovations, où il ne voit que des formes vides de fond, est un conservateur aussi determiné que Maiorescu lui-même" (p. 73). Şi în numele "idealului său marxist" Gherea - continuă Basil
