In foaierul de la etajul 1 al Teatrului National din Bucuresti, pe latura dinspre palatul Ministerului Agriculturii, poate fi vizitat pina la finele editiei 2002 a Tirgului International de Arte Vizuale – TIAV standul Observatorului cultural.

Un interior, o sufragerie. Pe panoul din fundal – doua „tablouri“: intre ramele vechi, sculptate, cu poleiala aurie cojita, in locul pinzelor – mostre de computer art pe tema Observatorului cultural, „capul“ revistei fiind multiplicat, prelucrat, supraetajat, trecut prin filtre de culoare, transformat intr-o sfera misterioasa (intr-un caz) sau intr-un fel de ansambluri de turnuri, de „blocuri“, aducind cu skyline-ul unei metropole (cuvint traductibil doar prin parafrazare: conturul „zgirie-norilor“ si al celorlalte imobile inalte din centrul unui oras). In dreapta, in cuier – o palarie „retro“ si o haina din al carei buzunar iese, impaturit, un exemplar din Observatorul cultural. In centrul „camerei“ – o masa cu doua scaune. Masa pusa, eleganta: farfurii adinci si late, tacimuri de argint, suport pentru solnita si pentru recipientul cu piper (are un nume, oare?!), cite doua pahare de inaltimi diferite pentru fiecare mesean. La mijloc – un platou cu doi „pesti“ mari, modelati din hirtie, din paginile revistei, cu titlul la suprafata, doi pesti-Observator cultural. In farfurii – fisii de coperta, din partea de sus, cu „capul“ gazetei la vedere. Alaturi – „servetele“ din acelasi material, tot cu titlul nostru in prim plan, de asta-data impaturite armonica, asa cum se face uneori la mesele festive. Si pe pahare, aplicat ca marcile de bere – logo-ul mic, decupat din interior, de jos, de linga coloncifrul paginilor. Undeva, in dreapta, lipite discret pe coltul unui corp alb, paralelipipedic, de decor – din nou „capul“ revistei, ca o emblema-titlu pentru intregul stand, rezonind cu „tablourile“, cu exemplarul iesit din buz