Mare bucurie mare: fabrica de dejectii a lui Dan Diaconescu a fost inchisa! La unison, politicieni, ziaristi, personalitati publice s-au grabit sa aplaude falimentarea OTV prin decret al Consiliului National al Audiovizualului.Motivele invocate sunt mai implacabile decât taisul ghilotinei: antisemitism, xenofobie, calomnie. Nimic de zis. in existenta-i de vreun an si ceva, OTV a intrecut in materie de abjectie, perversitate si prost gust tot ce am vazut, citit si auzit de doisprezece ani incoace. Imaginatia diabolica a directorului OTV a adunat mai ales scursura produsa de o populatie la care mizeria materiala devine spontan mizerie morala iar prostia desantata sursa de intensa si iresponsabila jubilatie in grup. Pe scurt, eliminarea OTV din caminele românilor constituie un act de necesara igiena.
Sa vedem, insa, cum au decurs lucrurile. Nu-ti trebuie cine stie ce cunostinte juridice pentru a observa ca s-au pus caii in fata carutei. inainte de a sanctiona delictele comise de OTV e clar ca trebuia sanctionati autorii lor. Altminteri, am putea trage concluzia ca decizia CNA ii are in vedere pe cameramanii, electricienii, machieuzele sau pe scenografii canalului. La o privire atenta, nici macar Dan Diaconescu nu poate fi invinuit direct de actele invocate. Nu i-am urmarit prea des emisiunile, dar nu cred ca el personal a comis delictele aduse in discutie. Or, dupa cum se stie, intr-un stat de drept responsabilitatea e individuala.
Fireste, ca realizator al emisiunilor considerate nocive (dar, atunci, de ce numai transmisiunile din 31 iulie si din 10 septembrie 2002?), Dan Diaconescu trebuie tras la raspundere. Numai ca e obligatoriu sa fie pus sub acuzare impreuna cu faptasii directi. Dar nici solicitarea presedintiei, nici comunicatul CNA n-au avut curajul sa duca lucrurile pâna la capat: si anume, sa invoce resposabilitatea lui Corneliu
