Cînd s-a înfiinţat TVR Cultural, acum cîteva luni, sau acum un an, cine mai ţine minte, compania mea de cablu l-a introdus automat în grila de emisie, iar asta a deranjat ordinea celorlalte programe. Arte s-a dus undeva pe canalul 38, Animal Planet s-a ascuns în spatele unor pureci, iar Mezzo a dispărut fără urmă. Am petrecut o seară repoziţionînd programele acolo unde eram obişnuit să le găsesc şi o combinaţie de nervi, nebăgare de seamă, frustrare şi dezgust m-au făcut să elemin TVR Cultural din grilă, cu aceeaşi ocazie. Acum, televizorul meu nu prinde TVR Cultural. Poate să o facă, dar nu mai am eu chef. Toate cele patruzeci şi două de canale sînt umplute cu altceva. Am chiar un post turcesc, nu l-am scos, iar Eurosport se află, din lene, pe vreo trei frecvenţe, dar TVR Cultural nu am. De fapt, îmi aduc bine aminte cum l-am scos. Cînd s-a întîmplat necazul cu bulibăşirea frecvenţelor, despre care tocmai am vorbit, mi-am inspectat nervos televizorul, cu telecomanda în mînă. Pe canalul 24 am văzut-o pe Mariana Nicolesco, alături de o un bărbat cu faţă suspectă. Era, parcă, şi Sergiu Nicolaescu acolo, dar nu pot să bag mîna în foc. Sau poate că Sergiu Nicolaescu era bărbatul cu faţă suspectă, iar moderatorul emisiunii era altcineva, o femeie prost coafată. Sau nu era nici o femeie prost coafată, în schimb era Răzvan Teodorescu, în calitatea lui dublă de ministru şi de om de cultură. Greu de spus. Mi se întîmplă de foarte multă vreme, cînd vine vorba despre emisiuni, talk-show-uri sau seriale produse de TVR, să-mi amintesc de ele ca de nişte vise vîscoase şi absurde. Deasupra părului doamnei Nicolescu se putea citi o siglă urîţică - TVR Cultural. Discuţia era despre importanţa postului nou-înfiinţat, despre serviciile pe care le aduce un astfel de post culturii în general şi despre rolul televiziunii în educaţie. Ştiu acum cu precizie - aici am şters canalul. T