- Va rog sa incepem prin a face o caracterizare generala a stadiului relatiilor din acest moment dintre tara noastra si Uniunea Europeana.

- Aprecierea este foarte buna. Este o relatie de continuitate, este o relatie de real parteneriat si, alaturi de toate acestea, este si o relatie amicala la nivelul contactelor personale si la nivelul de lucru. Chiar daca au existat unele mici accidente pe parcurs, eu cred ca, foarte rapid, putem sa tragem o concluzie si sa descriem cu precizie aceasta relatie: fara a face prea multe comentarii, trebuie sa precizez ca procesul de modernizare din Romania se desfasoara nu „in paralel“, ci „in simbioza“ cu procesul de negociere pentru intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

- Asa cum reiese din cele mai recente statistici europene, marele argument al Romaniei ultimilor doi ani este relansarea spectaculoasa a economiei, gradul de crestere al PIB fiind al treilea ca marime in tarile candidate. Dar, in paralel, aproape simultan cu publicarea, saptamina trecuta, la Bruxelles, a datelor optimiste privind redresarea economica a Romaniei, dvs. personal ati prezentat un Plan national de lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale, ceea ce inseamna, implicit, recunoasterea faptului ca, in Romania, acest fenomen al saraciei este o componenta majora a realitatii sociale. Cum se impaca seturile de date despre care am amintit?

- Procesul de negociere reprezinta un proces orientat spre viitor, dar pornind de la o realitate bazata pe un anumit nivel economic si social al Romaniei. Nu numai in Romania exista saracie si, de altfel, asemenea Planuri de incluziune sociala au existat in toate tarile europene. Este normal ca in Romania in mod special preocuparea sa fie mai mare, din cauza polarizarii sociale mai puternice din ultimii ani produse de perioada de tranzitie caracterizata prin forme de capitalism salbatic. In plus, ni