- Social - nr. 197 / 8 Octombrie, 2002 Dan Glasu este un "polivalent". Actor, profesor, regizor in devenire, scenograf al propriilor spectacole, cu o fisa de creatie ce cantareste… "5 kile 600", a implinit ieri 49 de ani. In loc (sau alaturi) de "La mai multi!" am incropit o discutie… pe fuga, cu promisiunea alteia mai lungi si mai asezate. "Nu am abordat partiturile pe care le-am jucat unilateral, ci m-am identificat si cu conditia regizorului. Am cautat relatia cu spiritul universului acestor opere. Caliban din "Furtuna" , Petruchio din "Imblanzirea scorpiei", ambele de Shakespeare au fost roluri la care m-am raportat la fel de mult ca la Makar Petrovici Teremski din "Smerita" lui Dostoevski. Totodata un rol de mare implinire a fost Jupan Dumitrache din "O noapte furtunoasa" cu care mi-am dat examenul de licenta, partitura cu care m-am intalnit peste 20 de ani, adica anul acesta, la invitatia facuta de Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu, in regia lui Puiu Serban. In anul acesta mi se pare si mai important Caragiale, pentru ca ii este dedicat. De aceea, parafrazandu-l, mi-am asumat pe langa conditia de regizor, si pe aceea de actor, dar si creator al decorului, cu "Negarea negatiei" de Vasile Balan, pe care am montat-o la Sala mica a Teatrului National din Targu-Mures. Dupa aceste doua premiere de mare travaliu a urmat "intalnirea" cu Pampon din "D-ale Carnavalului" in regia maestrului Grigore Gonta, caruia-i port o mare admiratie atat ca artist, cat si ca om.Anul Caragiale nu se termina pentru mine aici. Lucrez la doua versiuni (una radiofonica, alta scenica) ale scenariului "Cum a pierdut Conu Leonida o noapte furtunoasa de carnaval" de Cristian Stamatoiu. Un alt proiect regizoral, tot pentru Teatrul National din Targu-Mures este cunoscuta piesa "Prostii sub clar de luna" de Teodor Mazilu. - Cum definiti prostia in secolul 21? - In opinia mea, prostia reprez