Nu înţeleg supărarea premierului că presa n-a căzut pe spate la constatarea că o promisiune aruncată la una dintre discuţiile sale săptămînale cu prefecţii, cea despre cornul şi laptele din şcoli, a fost respectată. Dl Năstase a promis multe altele, de care a uitat. Fiind vorba de o promisiune respectată, fireşte că presa a vrut să constate cum stau lucrurile la faţa locului. Aşa s-a putut afla că ideea generoasă a premierului, e adevărat că pe bani publici, a devenit sursă de cîştig pentru diverşi reprezentanţi ai partidului de guvernămînt. Sau că, pe ici, pe colo, programul a fost la început un eşec.
Una peste alta, ideea dlui Năstase e bună în acest moment de criză, chiar dacă a pornit de la o improvizaţie. Căci altfel nu se explică de ce un program naţional de o asemenea amploare a uitat că laptele are nevoie de frigidere şi că în şcolile patriei frigiderele lipsesc. Nu era, poate, treaba premierului să vadă cum se aplică în detaliu ideea sa, dar cineva din guvern ar fi trebuit s-o facă. Nu să ne trezim că din aceiaşi puţini bani publici şcolile vor fi dotate cu frigidere pentru a nu se alege praful de ideea premierului, dîndu-se copiilor lapte stricat.
într-o ţară în care se plătesc din bani publici tot soiul de studii de fezabilitate de care nimeni nu are nevoie, nu s-a putut găsi un evaluator al costurilor probabile pe care le implică de fapt operaţiunea "cornul şi laptele".
E presa de vină că guvernul nu-şi ia în serios pînă la capăt şi în amănunt propriile sale promisiuni? Nu cred!
Nu cred nici că presa avea motive să laude acest program. Cornul şi laptele maschează de fapt un eşec al partidului de guvernămînt. Acela că n-a putut ridica nivelul de trai, astfel încît părinţii care îşi trimit copiii la şcoală să le poată da un pacheţel cu mîncare sau bani să-şi cumpere măcar un corn. Mi s-a părut de