Dovezile ca, pina sa curatam limba de neologisme, ar trebui sa invatam sa vorbim si sa scriem corect romaneste vin de unde te-ai astepta mai putin. Par exampli, ne cazu in mina un pliant (sau, cum sa-i spunem, o impaturitura) publicat de Facultatea de Stiinte Economice, sub semnatura decanului, prof. univ. dr. Dumitru Constantinescu. Pliant adresat celor care vor sa urmeze cursuri postuniversitare, dar asta conteaza mai putin. Daca pe prima pagina, spre disperarea senatorului - zacusca, autorul se rupe in figuri pe limba lui Voltaire („L’avenir s’imagine, se construit et se gère“), pe ultima pagina insa, acelasi autor se dovedeste un agramat cu diploma atunci cind se straduieste sa se exprime in graiul matern. Citam intocmai: „De unde aceasta ideie (sic!)? In Franta anului 1954, aflata in plina reconstructie dupa cel de-al doilea razboi mondial, analistii economici, dar si sociali, au facut publica ideia de «ALFABETIZARE ECONOMICA»...“ Ca in vitrine inca se mai vind „oo“ e una, dar ca sub egida unui for universitar apar astfel de aiureli e cu totul alta problema. Pentru ca ne vine greu sa credem in alfabetizarea economica a unor economisti analfabeti.
Dovezile ca, pina sa curatam limba de neologisme, ar trebui sa invatam sa vorbim si sa scriem corect romaneste vin de unde te-ai astepta mai putin. Par exampli, ne cazu in mina un pliant (sau, cum sa-i spunem, o impaturitura) publicat de Facultatea de Stiinte Economice, sub semnatura decanului, prof. univ. dr. Dumitru Constantinescu. Pliant adresat celor care vor sa urmeze cursuri postuniversitare, dar asta conteaza mai putin. Daca pe prima pagina, spre disperarea senatorului - zacusca, autorul se rupe in figuri pe limba lui Voltaire („L’avenir s’imagine, se construit et se gère“), pe ultima pagina insa, acelasi autor se dovedeste un agramat cu diploma atunci cind se straduieste sa se exprime in graiul matern. Ci
