- Social - nr. 203 / 16 Octombrie, 2002 Condeier temerar cu vocatia scrisului probata, prin decenii, ca ziarist profesionist redutabil, Ilie Sandru este autorul catorva carti care n-au ramas neobservate in cercurile cititorilor interesati de literatura inspirata din problematica nationala: Sub cumpana veacului (1995), Pe urmele lui Octavian C.Taslauanu (1997), Patriarhul Miron Cristea (1998), Tulghes (monografie, 2000), Oameni si locuri din Calimani (2000). "Nimic din ce scrie Ilie Sandru, ca prozator sau gazetar, afirmam in anul debutului sau editorial, nu este metafora goala. Dimpotriva, este fapt de viata, de bucurie, de durere sau de speranta. Cum a fost opera inaintasilor sai, din care descinde: Octavian Goga, O.C. Taslauanu, patriarhul Miron Cristea…" Credinta mea din 1995 este confirmata si de noua carte a harnicului scriitor din Toplita, intitulata Binecuvantata a fost clipa, aparuta la Editura Eurocarpatica din Sfantu Gheorghe (2002). Roman, cum se ambitioneaza autorul sa-si numeasca lucrarea, ea se hraneste si creste din starea politica si psihologica atat de complexa, apasatoare, dar si brazdata de fascicule de speranta, traita de Romania in ajunul intrarii ei in primul razboi mondial. Un subiect abordat, partial, si in Sub cumpana veacului, mentinut acum ca fundal al naratiunii, ca reper in sugerarea atmosferei sale, petru ca, spre deosebire de evocarea de debut, cea de acum aduce in prim-plan destinul a doi barbati, intelectuali transilvaneni, dezertori din armata pajurei bicefale. Ei sunt inginerul hotarnic Flore Bogdan din Reghin si publicistul de anvergura, Octavian C. Taslauanu, fiul preotului ortodox din Bilbor. Ambii comit un act de inalt patriotism, asumandu-si riscurile de rigoare in trecerea frontierei, norocosi, nu ca Emil Rebreanu, alias Apostol Bologa din Padurea spanzuratilor. Se intampla insa ca, ajunsi in Bucuresti, ardelenii se confrunta