- Social - nr. 206 / 21 Octombrie, 2002 Impresionata in mod deosebit de ceea ce i s-a intamplat, o targumureseanca, stabilita legal in Franta, in urma cu 32 de ani, venita in vizita la rude, pe meleagurile natale, a tinut mortis sa impartaseasca ziarului experienta prin care a trecut. Concluzia celor petrecute am cuprins-o in titlu. De fapt, ni se pare ca asa ar trebui sa se petreaca lucrurile in toate domeniile de activitate unde relatia cetatean-functionar public inca mai schioapata. Despre ce este, insa vorba? Doamna Kocsis Susana, stabilita prin casatorie in Franta, in urma cu trei decenii, a revenit si in aceasta toamna pe meleagurile natale. Manata de dorul de a-si revedea locurile copilariei, a trecut si pe strada Lalelelor, acolo unde si-a reamintit de vecini. Asa ca a facut o vizita si nonagenarei Biró-Kozma Carolina, care i s-a plans ca o fiica, stabilita in Budapesta, si-a rupt un picior, respectiv exact acela la care avea o mai veche suferinta manifestata printr-o infirmitate. Cum frantuzoaica noastra se reintoarce acasa cu autoturismul de una singura, a gandit ca ar fi bine s-o duca pe batranica pana la destinatie. Atata doar ca pasaportul batranei era expirat si, in consecinta, s-au prezentat amandoua la Serviciul pasapoarte, inscriindu-se, pentru urgentarea formelor la seful Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei. Cum socotelile nu le-au iesit la timp, respectiv au scapat orele de audienta, au urcat, totusi scarile acestei institutii in speranta ca poate vor fi primite in audienta peste program. Cum urcatul scarilor pentru nonagenara e un chin, doamna Kocsis a fost ajutata de un barbat care, din urma, pe scari, a sprijinit-o pe batrana de brat si a chestionat-o unde duce. Dar, s-o lasam pe doamna din Franta sa ne relateze faptele: "Cum am auzit multe cuvinte rele despre aceste institutii, am gandit ca acel barbat ne ajuta ca sa ne ceara