- Social - nr. 206 / 21 Octombrie, 2002 Oracolul din Delphi, un renumit centru religios, a fost dedicat in prima faza a functionarii sale zeitei pamantului, Geea, iar mai tarziu templul a fost inchinat zeului grec Apollo. El a fost inchis in anul 392 d.Hr. de un imparat crestin al Romei. Scriitorul grec Plutarh, care in primul secol dupa Hristos a ocupat functia de mare preot al templului, a descris in lucrarile sale modul in care acest oracol functiona. Oracolul avea ca personaj central o femeie localnica, special aleasa, numita Phytia, care a fost ridicata la rangul de mare preoteasa. Intr-o camera mica si retrasa a templului, aceasta femeie intra in transa si incepea sa raspunda intrebarilor pe care cei veniti sa o asculte i le puneau. Plutarh relateaza ca Phytia inhala vapori "frumos mirositori" dintr-o fisura a podelei, mentionand ca nu cunostea sursa acestor gaze. Templul a fost escavat in secolul al XIX-lea, geologii de atunci nu au gasit nici o sursa de gaze sau vapori de genul celor mentionate de scriitorul grec. In anul 2000, o descoperire facuta de Luigi Piccardi, de la Institutul Geologic din Florenta, a pus pe jar o echipa de geologi americani. Cercetatorul italian a gasit urme ale unor importante schimbari ale placilor tectonice, ce s-au produs in urma unui cutremur foarte puternic ce a zguduit Corintul in anul 373 i.Hr. Jelle de Boer, de la Universitatea Wesleyan din Connecticut, a mobilizat o echipa de cercetatori pentru a afla misterul gazelor halucinogene. Astfel, ei au descoperit o falie necunoscuta pana acum, care era amplasata exact sub templul lui Apollo. Aceasta prezenta toate caracteristicile unui "izvor" de gaze naturale. Aceste date confirma scrierile lui Plutarh referitoare la cutremure, intrucat activitatea seismica producea o intensificare a emisiilor de metan, care, in mod surprinzator, prezentau urme de etena. Acesta din urma est