- Cultural - nr. 206 / 21 Octombrie, 2002 "Versul liber, asadar, nu are o definitie si o forma estetica proprie. Dispensandu-se de tipicitatea metrului si a strofei, ca si, deseori, de rima, noua forma ramane de studiat la fiece poet in parte…"; "nimic nu e mai necesar decat asigurarea celui mai inalt gand de independenta reciproca dintre obiect si mijloace". Cu primul citat redat mai sus, isi incheia, in anul 1966, Vladimir Streinu monumentala carte "Versificatia moderna", al doilea fiind din "Textul si interpretul" (carte aparuta in 1985), apartinand lui Jean Starobinski. Am folosit, intentionat, cele doua citate, pentru a pleca, intr-un fel, intr-o intreprindere temerara, acceptand si asumandu-mi riscul de a vorbi despre o carte. Eu nu sunt critic literar. Operez, in acest caz, cu un intrument propriu - cel al simtului poetic personal. Deci, ce cred? Cred ca "Provocarea labirintului", cartea de poezie a prietenului si poetului dr. Zeno Ghitulescu, are toate datele la care se refera Vladimir Streinu si Jean Starobinski. As pleca la drum citind cartea tocmai cu aceasta profunda convingere. Poetul Zeno Ghitulescu este unul dintre remarcabilii verslibristi ai sfarsitului de secol 20 si de inceput de veac 21. Ii asez cartea de exceptie - "Provocarea labirintului" sub fericita sintagma "poemul total", folosita candva de acelasi Vladimir Streinu, dar si sub renumitul, ca interpretare, "Val al Popeei" din "Textul si interpretul", de Jean Starobinski. Suficiente jaloane avem oricand la indemana. Destul ar fi sa ne oprim la poemele "Revolta puberala", "Inselatoare paradigme", "Dibacie nesanctionata"; "Dezamagirea batranei cocote", "Excentricul fara probleme", "Conspiratia prafului", ciclul "Destainuirea curcubeului" si multe altele. Mi-as justifica sustinerea prin numeroase versuri si sintagme poetice: "sclipat inmultit de cerul verde", "paradisul de molii", "uzata - plo