Denis McQUAIL, Sven WINDAHL
Modele ale comunicarii pentru studiul comunicarii de masa
Traducere de Alina Bargaoanu si Paul Dobrescu, Editura Facultatii de Comunicare si Relatii Publice, David Ogilvy, SNSPA, 2001, 198 p., f.p.
Stimulata cu precadere de preocuparea privind influenta politica a cotidienelor de mare tiraj si consecintele morale si sociale ale filmului si radioului, comunicarea, in general, a fost cercetata din dorinta de a testa si de a spori eficienta si influenta in domeniul educatiei, al propagandei, telecomunicatiilor, publicitatii, al relatiilor publice si relatiilor interumane.
Propunindu-si pe parcursul celor noua capitole ale cartii sa infatiseze principalele perspective de gindire in comunicarea de masa, asa cum s-au cristalizat acestea in ultima jumatate a secolului trecut, lucrarea de fata marseaza pe ideea inexistentei unui model unic, potrivit pentru toate obiectivele si pentru orice tip de analiza.
McQuail si Windahl isi incep seria prezentarilor si a comentariilor pe marginea paradigmelor comunicarii de masa urmind un trend cronologic, care debuteaza cu o prezentare a modelelor de comunicare fundamentale, clasice (dintre care formula adoptata de Harold D. Lasswell – considerat fondatorul analizei de continut si al domeniului psihologiei politice – constituie un important punct de reper pentru orice analiza a comunicarii) si continua cu relevarea curentelor privind efectele directe ale mass media asupra opiniilor, atitudinilor si comportamentului (reprezentarile grafice care insotesc comentariile autorilor constituie un real ajutor oferit cititorului).
Constructiile simpliste ale unor scheme de comunicare cristalizate in perioada de pionierat a studiilor despre teoriile difuzarii si efectelor pe termen scurt ale comunicarii de masa asupra indivizilor, cum ar fi formulele privind „inj
