O alternativă critică

Culegem cu o mînă din reviste cîteva titluri. Băgăm cealaltă mînă în foc pentru autenticitatea lor: Cultura metaforei - cu ce şanse o dizolvăm în eul auctorial, Gh. Glodeanu între comprehensiune şi sinteză, Pe marginea gravităţii..., La un pahar de moarte şi colivă (versuri!), "Revelstein"-izare cu iz necrofagic. Imaginaţie, nu glumă! ARARAT, periodic al Uniunii Armenilor din România, îl evocă în nr. 17 pe Krikor Zambaccian, marele colecţionar, la 40 de ani de la dispariţia sa. Un nepot al său, Marcel Zambaccian, proprieta-rul unei Galerii de lîngă Curtea-Veche din Bucureşti, îşi aminteşte de Krikor şi de înaintaşii familiei: "Z. era un om foarte activ. Se agita, vizita galerii, cumpăra picturi şi opere de artă din acea perioadă. Veniturile sale erau obţinute din activităţi comerciale. Avea o firmă înfiinţată în 1910, la Constanţa, de către bunicul meu, Agop Zam-baccian. Se pare că şi străbuni-cul meu, Aram Zambaccian, se ocupa cu negoţul." Muzeul Zambaccian a fost închis după 1977, cînd tablourile au fost transferate la Muzeul Colecţiilor de pe Calea Victoriei, şi redeschis chiar după Revoluţie. Re-vista ne reaminteşte şi că s-au împlinit 10 ani de la moartea Andei Călugăreanu.  În PIAţA LITERARă nr. 17, un interviu cu dl Gh. Grigurcu. Să relevăm două lucruri. Mai întîi un elogiu al cronicii literare, care, i se pare dlui Grigurcu, nu şi-a epuizat resursele după 1989, aşa cum afirmă unii şi alţii. "A condamna cronica literară în principiu, susţine dl Grigurcu, e un semn de suficienţă morală şi miopie intelectuală". Sînt citaţi cîţiva cronicari aflaţi la "zenitul maturităţii" (precum Alex. Ştefănescu, Al. Cistelecan, O. Soviany) şi cîţiva tineri pe cale de consacrare, precum Daniel Cristea-Enache, Luminiţa Marcu, C. Rogozanu, Paul Cernat, Mihaela Ursa şi Horia Poenar. Al doilea lucru relevabil este o personală clasificare mora