Incheiem in acest numar „foiletonul“ prin care am restituit seria de eseuri „dialogice“ publicate in 1947 de Ovid S. CROHMALNICEANU in Rampa si in Revista Literara. Practic necunoscute de-a lungul deceniilor trecute, ele contureaza o imagine noua, proaspata, nonconformista a inceputurilor literare ale celui care avea sa fie cunoscut ca una dintre figurile de prim-plan ale perioadei „realismului socialist“ si – mai apoi – ca unul dintre cei mai importanti critici romani postbelici. Ne-au ajutat istoricul literar Geo SERBAN si criticul C. ROGOZANU: cel dintii a descoperit dialogurile din Rampa si, la solicitarea noastra, le-a identificat pe cele din Revista Literara, celalalt le-a transcris pe acestea din urma (vezi mai jos notatiile sale asupra imprejurarilor in care s-a desfasurat operatiunea)…
In vara anului trecut, ca proaspat absolvent al masterului de literatura contemporana, m-am trezit in fata unei lungi veri (vieti) fara perspectiva, fara slujba, fara bani (de chirie, de tigari, de etc.). Tot intrebind in stinga si-n dreapta daca nu e valabil vreun job cit de mic si de prost platit, m-am trezit intr-un sfirsit intrebind daca nu exista ceva de munca chiar pe nici un ban. Macar ceva, acolo, ca sa nu mai stau degeaba si sa-mi pling de mila ca majoritatea absolventilor de litere. Si atunci a aparut oferta: nu te-ar interesa sa cauti niste texte de Crohmalniceanu in Biblioteca Academiei? Ba da, cum sa nu, zic eu, fara sa stiu prea bine ce zic. Pentru ca dupa aceea am aflat ca nu era totul sa le gasesc: ma astepta o munca foarte interesanta, aceea de copist. Cum la biblioteca in cauza nu mergea fotocopiatorul (sau nu era voie sa copiezi documente de o anumita vechime, niciodata nu am fost pe deplin lamurit), trebuia sa copiez textul din revista cu pixul (am vrut sa aduc un laptop acolo, dar n-am gasit asa ceva pe la nici un prieten, ar fi fost ma
