Expozitia retrospectiva de grafica si arta decorativa a Hortensiei Masichievici-Misu (n. 1917) de la Teatrul National, Galeria Etaj 3/4, este cea mai ampla prezentare a operei acestei remarcabile artiste, posesoare a numeroase premii nationale si internationale (Premiul UAP pentru grafica, 1992; Premiul „Ioan Andreescu“ al Academiei Romane, 1994; Medalia de aur a Academiei Tommaso Campanella, Roma, 1972, Premiul „Le Parchemin d’honneur“ la Trienala Mondiala a stampei, de la Chamalières, Franta, 2000). Sint expuse 230 de opere (gravura, desen, tehnici combinate, grafica pe computer, tapiserie), din perioada 1943-2002.
Laborioasa si daruita artei. Sub aceste auspicii se desfasoara viata graficienei Hortensia Masichievici-Misu, iar opera ei bogata releva o nobila constiinta a creatiei, o marturie sensibila a nelinistilor unui artist intr-o epoca istorica contradictorie, martor neputincios al cataclismului social antrenat de cel de-al doilea razboi mondial, apoi participant pasiv si traumatizat la epocile de „mari impliniri“ ale anilor ’50-’90.
Provenind dintr-o familie din nordul Bucovinei, cu vocatii artistice si solida educatie germana in traditia vechiului Imperiu Austro-Ungar, Hortensia Masichievici-Misu a fost dislocata de furia razboiului din ambianta protectoare a caminului din Cernauti si proiectata, singura si lipsita de experienta, intr-un Bucuresti strain, unde insa, cu greu, a reusit sa-si afle adevarata vocatie: aceea de slujitoare a artelor. Dupa un promitator debut la Salonul Oficial de desen si gravura din 1943, ea reuseste sa absolve Academia de arte frumoase (in contextul tulbure al evenimentelor de dupa razboi, care au modificat conceptia invatamintului academic), avind ca profesori doi reputati maestri: Camil Ressu si Nicolae Darascu si, pentru o scurta perioada, pe Alexandru Ciucurencu.
Silita sa faca fata greutatilor
