Se vorbeste si se scrie cu multe greseli de gramatica si de vocabular, iar oamenii, de la cei multi, anonimii de pe strada, pina la inalti demnitari, de la functionarii publici, pina la profesionistii din media sau din publicitate, de la instalatorul absolvent al liceului profesional, pina la rafinati oameni de cultura, sint neglijenti in exprimare. S-ar putea enumera printre cauze o gresita orientare a invatamintului multi ani la rind, politici editoriale care au defavorizat lucrarile de lingvistica, preocuparile exclusiv academice ale multora dintre membrii comunitatii stiintifice si lipsa deschiderii spre lucrarile de popularizare. A face o greseala de limba, insa, este mai putin grav decit a avea o atitudine de indiferenta fata de normele limbii literare, fata de principiile adecvarii discursului la context si ale eficientei comunicative.
Agenda ultimelor doua saptamini consemneaza, printr-o coincidenta, probabil, doua evenimente centrate pe aceasta problema: folosirea limbii romane. Primul, aparitia – si lansarea la Palatul Parlamentului – a Buletinului CNA Nr. 24, care publica materialele prezentate in cadrul dezbaterii cu tema „Folosirea limbii romane in programele de radio si de televiziune“, organizate de CNA pe 20 iunie 2002 sub patronajul Academiei Romane. Al doilea, votarea de catre Parlamentul Romaniei a Legii pentru folosirea limbii romane… Singurele asemanari dintre cele doua actiuni sint „tema“ comuna – limba romana – si scopul declarat – protejarea limbii romane. In rest, exista deosebiri fundamentale.
Laude si critici
Primul eveniment s-a bucurat de aprecierea comunitatii stiintifice si a presei. La data dezbaterilor, academicianul Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, spunea: „Este o initiativa buna a Consiliului National al Audiovizualului, pe care Academia Romana a acceptat-o si si-a insusit-o,
