Dezvaluirile pe care Radu Ioanid le-a facut in editia de saptamina trecuta a Observatorului cultural dupa ce si-a consultat dosarul de Securitate au aprins deja spiritele. Importanta momentului nu trebuie subestimata: se dovedeste pentru prima oara in Romania postcomunista ca anumite personalitati ale sociologiei actuale au avut relatii de colaborare cu politia politica a vechiului regim. Fara speculatii si vorbe in vint: cu documente, cu facsimile dupa paginile „dosarului de urmarire informativa“, plus actul oficial al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati – CNSAS prin care, la cererea lui Radu Ioanid, sint deconspirati Dumitru Sandu, astazi profesor la Facultatea de sociologie a Universitatii Bucuresti, si Dorel Abraham, pina de curind director al Centrului de Sociologie Urbana si Regionala – CURS. Ei au furnizat in scris informatii asupra colegului lor folosind numele de cod „Sava“, respectiv „Dorel“.
Pe de alta parte, motivul pentru care Securitatea decisese „urmarirea informativa“ a lui Radu Ioanid e extrem de elocvent: tinarul sociolog se ocupa in timpul liber de istoria autohtona a extremismului de dreapta. In „oglinda“ dosarului pe care politia politica i l-a consacrat lui Ioanid se rasfringe – astfel – ideologia comunismului tirziu.
Despre aceste doua implicatii majore ale cazului – in cele ce urmeaza.
Mecanismele istoriei recente
Se stiu astazi destul de multe lucruri despre Securitatea comunista. O avalansa de dezvaluiri, declaratii, interviuri, file de dosar au compus dupa 1990 o bogata materie documentara, la care s-au adaugat in ultimii ani cercetari aplicate, realizate de – mai ales tineri – istorici si politologi. Cele mai recente studii, de mare anvergura, in aceasta directie ii apartin lui Marius Oprea (doua volume editate de Polirom).
De citiva ani incoace, ne aflam intr
