"A Treia Europă" e Dilema prin excelenţă. Definită ca o Europă intermediară (între şi între), de mijloc (şi...şi), diferită (nici, nici), Mitteleuropa, Zwischeneuropa, Zentraleuropa e un "concept cu geometrie şi semnificaţie variabile", cum spune Adriana Babeţi într-un cuvînt înainte la excelentul volum de eseuri din 1997, publicat de Editura Polirom, Europa Centrală. Nevroze, Dileme, Utopii. "A Treia Europă" pare a fi, aşadar, un spaţiu geopolitic şi istoric diferit în sine şi faţă de polii între care se situează, un "conglomerat de ţări", un mit, o utopie, o realitate multiculturală şi lingvistică, un destin, o "comunitate de supliciu şi memorie", "un paradis al ereticilor". De la eseul lui Kundera din 1983, Tragedia Europei Centrale, problema de fond a definirii acestei regiuni mozaicate şi paradoxale, la fel de diferite pe cît de asemănătoare, a fost sincronizarea termenilor între care se defineşte calea de mijloc a Europei Centrale. Între care Europă de Vest şi între care Rusie se defineşte anacronica Europă Centrală dinaintea căderii Cortinei de Fier? Între care Europă (unită) şi Rusie (dezagregată) se defineşte azi termenul mediu, terţul exclus? Fundaţia "A Treia Europă" de la Timişoara, creată în 1997 ca program de studii al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă şi continuată sub formă instituţionalizată din 1999, se situează, precum zona intermediară, definită prin contrarii, între Orient şi Occident, între centrul geo-politic dat şi periferia diversităţii stimulante, între înţelegere şi anacronism reflex. Cum spun fondatorii grupului timişorean, trei argumente au stat la baza înfiinţării acestui grup de lucru: în primul rînd trecutul istoric, "caracterul multietnic, plurilingv, multiconfesional, coabitarea cu potenţial conflictual nul, fiind premisa unui model civic bazat pe valorile deschiderii, comunicării şi solidarizării cu celălalt"; apoi, un al