Ar trebui să scriu, de la început, că a existat un şir de încercări, mai mult sau mai puţin oficiale, de a compromite grupul? "A Treia Europă", au afirmat într-un moment sau altul oficiali ai culturii, face parte dintr-un proiect fundamental antiromânesc. Pofteşte federalizarea, secesiunea şi alte rele. Aşa că ar trebui să repet a suta oară că "A Treia Europă" nu este pentru federalizarea României, că nu are nici un fel de plan secret care ar pohti secesiunea Banatului, că nu sîntem teoretic pentru nici un balaur care "s-a săturat de România". Cine citeşte cărţile, antologiile, programele, prospectele, prefeţele şi postfeţele, dicţionarele, cronologiile semnate de Adriana Babeţi, Daciana şi Dorian Branea, Gabriel Kohn, Marius Lazurca, Cornel Ungureanu - adică ale "oamenilor de start" ai grupului, poate înţelege despre ce e vorba: despre o cercetare corectă asupra a ceea ce se numeşte Europa Centrală şi a raporturilor ei cu sud-estul european. Nu facem decît rectificări ale unor teorii minate de proiectul politic. Şi un soi de minimă alfabetizare a cititorului, prin dicţionare, cronologii, cărţi-dialog cu specialiştii de marcă ai domeniului. Am început-o la Timişoara, fiindcă aici erau buni cunoscători ai culturilor de limbă germană, cehă, slovacă, maghiară, sîrbă, cărturari care se mişcau bine prin aceste culturi. Am inaugurat-o la Timişoara împreună cu cîţiva oameni care fac asta nu din 1989, ci din anii şaptezeci. În loc să scriu lămurind ceea ce a făcut bine grupul, trebuie să încep cu ceea ce nu face. Şi de vreo trei ani tot aşa se întîmplă. Trăim într-un timp al suspiciunii, şi n-o să spun că guvernul nu finanţează acest grup fiindcă se sprijină pe principiul leninist al celor două culturi (va trebui să rămînă doar cultura pesede, tot ce nu-i cultură pesede trebuie distrus), că atacurile guvernamentalilor asupra grupului se hrănesc din fireasca pornire el