* Enciclopedia zmeilor, întocmită de Mircea Cărtărescu şi ilustrată de Tudor Banuş, Editura Humanitas, 2002. Săptămîna trecută a avut loc, la Zimnicea, al treilea congres internaţional cu tema "Zmeul - contemporanul nostru". Prilejuit de apariţia, pentru prima dată în limba română, a unei enciclopedii a zmeilor, semnate de zmeologul Cărtărescu, ajutat de o echipă redutabilă, manifestarea a reluat disputele încă vii ale domeniului, aducînd totodată precizări şi corijări ale exceselor din trecut, atît în zona factual-ştiinţifică, cît şi în cea a legendelor apocrife care mai tulbură încă "definitiva acceptare a fenomenului", aşa cum a fost ea statuată la primul congres, din 1983, desfăşurat tot la Zimnicea. Programat în 2003, acest al treilea congres a fost devansat din motive obiective, ţinînd de apropiata aderare a ţării noastre la un organism strategic şi militar internaţional, precum şi de necesitatea deconspirării zmeilor (specie înrudită de departe cu specia umană) ca instrument scăpat de sub control. Lucrările Congresului au reunit o serie de cercetători specializaţi în diversele subdiscipline ale domeniului, care au nuanţat şi uneori combătut punctele de vedere susţinute de Mircea Cărtărescu în enciclopedia sa. Din păcate, autorul, aflat într-o clinică de recuperare în urma multiplelor "întîlniri de gradul al treilea" cu specia studiată, nu a fost prezent, fiind grav atins atît fizic, cît şi sufleteşte. Bănuit de multă vreme a fi pe jumătate om şi pe jumătate puah ("zmeu atipic... cu o aplecare naturală spre poezie, poet, în limba zmeiască, adică «amărît care împunge stelele cu bărbia»"), autorul s-a deconspirat şi el prin această enciclopedie, care nu putea fi atît de amănunţit întocmită decît de către cineva din interiorul speciei. Scrisoarea pe care a trimis-o Congresului, alături de portretul său recent, apărut pe prima pagină a mai multor reviste de