"Cred că există mai multe tipuri de probleme administrative - unele care ţin de locuinţă, altele care ţin de locul de muncă şi altele care ţin de persoana fiecăruia. Cele care ţin de locuinţă ar fi destul de simple, căci locuind într-un bloc de 8 etaje, la etajul 3, acoperişul este destul de departe de apartamentul meu şi nu simt dacă plouă. În casă niciodată nu plouă în aceste condiţii, cel mult poate să se prelingă pe lîngă ferestrele neermetice. La locul de muncă problemele sînt mai multe, întrucît aici trebuie să am o responsabilitate mai mare faţă de clădirea şcolii - fiind un fel de administrator al şcolii. Se mai întîmplă uneori să plouă în clase, dar spre bucuria copiilor, căci atunci instalaţia electrică se defectează şi atunci în sălile acelea de clase nu se mai fac ore şi, evident, elevii se bucură, şi profesorii alături de ei. Personal, atunci cînd plouă nu-mi este foarte bine pentru că simt că n-am aşa un entuziasm general care nu că m-ar caracteriza în general, dar care atunci îmi scade şi mai mult. În afară de aceasta am un mers destul de dificil care produce pete pe pantaloni sau pe ciorapi şi pe pantofi - uneori îmi creează o senzaţie de disconfort - nu întotdeauna, căci este bine ca uneori

să nu te uiţi în spate. Evităm să ne uităm în spate, de altfel eu am şi un grad de miopie avansat şi am ajuns la concluzia că în viaţă este foarte bine să nu vezi foarte bine întotdeauna - poţi să treci mai uşor, mai nonşalant, peste greutăţile vieţii. Ce facem cu şcoala? Punem găleţi, dar cel mai adesea închidem sălile de clasă ca să nu mai vedem ce se-ntîmplă. Oricum, problema o rezolvă în viitorul apropiat primăria. De obicei, aşezăm clasele 1 la etajul 2 pentru că ei de-abia vin la şcoală şi atunci părinţii sînt entuziasmaţi de această situaţie a copiilor lor şi dau fonduri pentru reparaţii, vin chiar ei să repare. Cu cît copiii cresc, cu atît i