I. SCHECHTER

Biografia romantata a evreului

Editura Hasefer, Bucuresti, 2002,

156 p., f.p.

Ca viata este o mare nefericire au cazut de acord – prin tragere la sorti, cum altfel? – inteleptii celor doua scoli care au alcatuit Talmudul babilonian. Ca viata este o mare nefericire si ca ar fi fost mai bine sa nu te fi nascut. Dar, ehei – va completa cu amaraciune mai tirziu Salom Alehem – citi au norocul de a nu se fi nascut? Nu poti face mare lucru in aceasta privinta. Dar poti inversa absurdul realitatii, transormindu-l intr-un absurd creat de om, in intregime artificial, izvor al delectarii pentru ca ii da acestei fiinte nefericite iluzia instapinirii asupra timpurilor sub care, vai, se gaseste si se caciuleste, ba chiar si asupra timpului uneori, in umor.

„Fostul tinar si inca nebatrinul“ autor al cartii pe care v-o prezentam, „nascut in Romania, unde i se amintea ca este evreu, stabilit in Israel, unde este considerat roman“, neaga teza domnului Bergson cum ca umorul este posibil numai atunci cind nu exista o prea mare implicare afectiva a observatorului, cind semenul tau este doar un actor al ridicolului, iar tu esti spectatorul detasat si amuzat. Umorul poate fi un mod de a-ti ajuta semenul, tara, poporul, guvernul sa vada partea absurda a existentei la care sint partasi, un mod de a accepta si totodata de a-L da in judecata pe Dumnezeu – cum faceau tzadikii hasizi – sau, cel putin, de a-I denunta obiceiurile intr-o bibliografie „romantata“, pe gustul marelui public, un virtual best seller. Un mod de a vorbi despre realele calitati de demagog ale lui Moise, despre soarta eternului ratacitor peste tot locul, Ahasverus, despre mici „miracole realiste“ asa cum li se intimpla celor mai norocosi de aventuri dintre noi – deturnari de avioane, intilniri de gradul trei cu extraterestri dornici sa se converteasca la iudaism – si „dilem