- Social - nr. 218 / 6 Noiembrie, 2002 Din motivele cunoscute - scaderea dramatica a suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar, ca urmare a importului masiv de zahar (si nu numai) - , in Romania anului 2002 mai functioneaza doar cinci fabrici de zahar (din cele 33 existente in '89!). Cele care au mai "rezistat", deocamdata - depinde pana cand! - sunt fabricile din Oradea, Ludus, Bod, Roman si Buccea. Restul de pana la 33, fie ca au fost taiate la fier vechi (mai ales, unitatile de capacitate mica), fie ca se afla intr-o stare de degradare accentuata, fizica si morala, a utilajelor "intepenite". Ceea ce, sa recunoastem, este o alta pierdere, care, o data cu trecerea anilor, se va accentua si mai mult, daca prin vreun "miracol" nu se va produce o schimbare de 180 de grade, in atitudinea guvernantilor, fata de aceasta planta tehnica, candva, deosebit de rentabila. Facand precizarea de mai sus, avem in vedere ca, potrivit specialistilor, subventiile acordate producatorilor de sfecla, nu sunt (ele, singurele) in masura sa produca revirimentul culturii sfeclei de zahar, cata vreme nu se va "umbla" si la pretul zaharului si se va mentine in continuare concurenta neloiala a zaharului din import. Ca este asa, denota faptul ca, in pofida masurilor anuntate de Guvern, cultivatorii de sfecla de zahar nu se prea "inghesuie" sa incheie precontracte la sfecla de zahar, pentru anul 2003. Si ratiunea este simpla: de ce sa cultive o suprafata mai mare cu sfecla, in conditiile cand (chiar cu creditele acordate), scopul final al muncii sale - regasit in pretul zaharului - este nerentabil. Cat despre actuala campanie de prelucrare a sfeclei de zahar, ce sa mai vorbim!? La Fabrica din Ludus, unica, in functiune, in Centrul Transilvaniei, abia se vor "aduna" in acest sezon in jur de 135.000-140.000 tone de sfecla! De altfel, presedintele Patronatului sfeclei de zahar din Romania, ing. I