- Cultural - nr. 220 / 8 Noiembrie, 2002 1. Un mijloc de imbogatire a limbii este derivarea cu prefixe si sufixe. Un prefix activ, productiv este con-, care apare cu aceasta forma inainte de majoritatea consoanelor: conlucra, consens, context etc. Inaintea consoanelor b, p, apare varianta com-: combate, compasiune, compune, complacea etc. Inaintea consoanelor m, n, r si a vocalelor, este varianta co-: comesean, conational, coreligionar, coopta, coordona, corupe etc. Sensul de baza al prefixului con- (com-, co-) este cel de asociere, "impreuna cu". Norma ortografica prevede scrierea acestui prefix sudat la cuvantul de baza. Totusi, uneori, vedem scrierea cu liniuta (cratima), care constituie o abatere: co-administrator, co-regizor, con-federativ. 2. Intr-un articol de ziar apar secventele: "zanaticul episcop de Piatra Craiului" si "acest popa zapacit". Zanatic (varianta zanatec), adjectiv cu formule: zanatica, zanatici, zanatice, avand sensurile: zapacit, smintit, bezmetic. Cuvantul ar corespunde latinescului dianaticus, cel vrajit de zeita Diana, care era considerata zeita luminii, al carei simbol stralucitor era luna. Era, de asemenea, socotita zeita vrajilor de noapte. Numele zeitei Diana este prezent in cuvantul zana. Zana, plural zane, personaj feminin, fantastic, din basme, inchipuit ca o femeie foarte frumoasa si de obicei foarte buna, cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi; un sinonim fee; un sens rar: zeita. Ielele, numite si zane, vrajesc pe barbati, avand puteri nefaste. Deci un zanatic este unul care simte efectul nefast al Dianei, al zanei, al ielelor. Bogatia limbii romane se vadeste si in multimea sinonimelor. Pentru zanatic, sunt date: aiurea, aiurit, descreierat, nebun, ticnit, zurliu, desucheat, zalud, zarghit si altele. Autorul articolului din care am retinut cuvantul zanatic, in acelasi articol foloseste si adjectivul sinoni