- Cultural - nr. 225 / 16 Noiembrie, 2002 Titlul romanului de succes al lui Augustin Buzura din epoca trecuta il putem actualiza daca punem in evidenta minciuna pioasa legata de recenta expozitie a Muzeului de Arta. Pentru ca, unul este titlul expozitiei, continutul ei evidentiind o tratare istoricista a colectiei de arta austro-ungara. Nu este o viziune expozitionala bazata pe criterii de istorie a artei, in care lumina si umbra, chiar si culoarea sa fie factorii de provocare muzeistica si de valorificare a unui patrimoniu. Expozitia reconstituie un moment istoric, cel prin care ministrul Albert Appany, ministrul Cultelor al Imperiului Austro-ungar (al carui bust cu aceasta ocazie este prezent si in expozitie), elabora legi antiromanesti "de atragere a natiunii maghiare si de excludere a confesiunilor", prin care imperiul incerca sa se salveze prin arta. In cadrul acestui proiect a fost inclus si Palatul Culturii si colectia de arta de 60 de lucrari transferate de la Galeria Nationala din Budapesta. Alaturi de cele 60 de lucrari, primarul Bernady György a mai cumparat inca 13 piese. Aceasta este expozitia Muzeului de Arta. Ea reconstituie un moment istoric si este, ca si atunci, o copie fidela a Galeriei Nationale din Budapesta. Pretextul oferit de deschiderea unui centru cultural, dedicat lui Bernady György, nu trebuia sa supuna un spatiu muzeal tocmai unui capitol din istorie pe care vroiam sa-l uitam. Valoarea comemorativa, valoarea aniversativa ni se par suprasolicitate mai ales ca muzeul s-a deschis in 1913, toamna. Existenta unui centru cultural oferea posibilitatea unor relatii cu Muzeul deArta, care s-ar fi putut baza pe imprumutul unor lucrari, asa cum este portretul primarului Bernady György, realizat de Bordi Andras pentru sediul fundatiei, sau cuprinderea celor 13 lucrari cumparate intr-o microexpozitie fara sa mai contina si partea cu donatia statu